Cravata cu veverite

E atat de tarziu si sunt asa de trist…sunt trist ca nu am mai scris de mult pe blog si de multul acela se leaga multe evenimente mai putin fericite de care nu vreau sa amintesc. Vreau sa fie plina de peripetii. Vreau sa fie lipsita de regrete . Vreau sa fie plina de zambete. Vreau sa nu se termine. Nici pentru mine nici pentru tine. Vreau sa se opreasca timpul . Dar fizica ne-a invatat ca timpul nu sta in loc. Pentru nimeni. Rememoram mai zilele trecute liceul . Vorbeam cu Carol si ii spuneam ca as da totul (chiar si un milion de euro ) ca sa mai fie un an de liceu. Nu stiu de ce imi dau lacrimile . Nu stiu ce e sufletul meu . Simt ca m-am regasit si ca m-am pierdut in acelasi timp . Sentimente urbane …stari umane si totodata nepasare ,aroganta si complex de superioritate. Regret si pana in ziua de astazi de ce amicitia (ca poate nu am fost niciodata considerat prieten) cu multi dintre colegii mei de liceu nu a rezistat….stiu ca am fost un arogant…stiu ca nu ma sufera nimeni …dar nu mi s-a dat nici o explicatie….muuulti …muuuulti prieteni ii regret …nu mi-ar ajunge 2 ore sa ii insir pe toti dupa nume…poate ca am fost nepasator poate ca am zis ca o pereche de aripi si doua trei pene ma vor face sa zbor. Dar nu a fost asa..nu am castigat decat singuratate si un scuipat in spate..Va cer iertare daca v-am gresit cu ceva…Am capul plecat gandindu-ma la toate rautatile pe care le-am simtit ,le-am spus si toate datile cand am zis “ma doare in cur”…Am simtit pe teritoriu strain ce inseamna cu adevarat expresia “whatever” si cata singuratate creaza in jur…un soi de “ma doare in cur romanesc”. Ca o concluzie a acestei mici paranteze exprimate nu ca sa citeasca cei carora le-am greist …nu ca sa imi dau mie falsa impresie ca poate pot schimba ceva …ci ca sa imi iau aceasta piatra de pe umeri . In ziua de atunci unii invatau din greseli. Acum se invata din tot ce pierzi…ai in fata ta doar memorii ale oamenilor care te-au format..esti singur si lipsit de indrumare si te ineci…ma inec in mrejele vietii cotidiene…cum era aia : “am alergat o data cu timpul si mi-a fost dat s-aleg cununa de lauri …dar m-am lasat infasurat de 1000 de valuri “. Un ras inconfundabil …care inca il ai in cap…imagineaza-te razand la liceu…cand erai copil…imagineaza-te uitandu-te in oglinda..te vezi…copil . Acum ma uit in oglinda si nu ma recunosc ..am crescut ..oamenii din jurul meu au devenit intelepti …altii sunt acum doar in amintirile noastre. Am avut in aroganta mea un vis ….cu totii avem un vis cand suntem mici si suntem indrumati sa il urmam…am avut visul de a merge (macar o data) la olimpiada nationala (de mate ). Lupte zadarnice in generala si in primii doi ani de liceu. Dar incepand cu clasa a 11-a si o data cu schimbarea profilor…a venit si persoana care mi-a indeplinit acest vis …o persoana pe care daca vede acum ce scriu o salut si ma inclin cu tot respectul . Acea persoana mi-a indeplinit acest vis si mi-a faurit viitorul . Un viitor in care eu voi cunoaste lumea prin legile sale fizice devenind un inginer constructor. Si atunci cand acest viitor va fi din cauza lui …locul lui va fii bine stabilit in randul celor iubiti. Mi-a fost oarecum frica sa nu dea cu dansul in mine…mi-a fost frica de pumnii lui in umar/piept  in pauzele din liceu…mi-e dor .Incidentul aparitiei mele pe lista olimpicilor cu drept de admitere la facultate fara examen a generat urmatoarele comentarii :

de eu: Trancau Radu a fost elevul meu, un elev eminent ! Doamna Mihaela Floroiu probabil nu stie cum se obtine locul 79 la olimpiada nationala, in conditiile in care la startul olimpiadei participa mii de elevi. In articol, acestui loc 79, i se da o tenta de performanta injositoare ceea ce este total nedrept pentru un elev care a muncit. De remarcat faptul ca elevul nu a avut nicio vina in prezenta sa pe acea lista. Ii recomand doamnei Floroiu, chiar daca legea nu a fost promulgata, sa scrie stiri pozitive in proportie egala cu cele negative. Sa se documenteze, pentru un nou articol, in ce consta pregatirea unor elevi pentru obtinerea “chiar si a unui loc 79″ la olimpiada. Presupun ca pentru domnia sa ar fi fost mai incitant ca elevul sa ocupe locul 69!

de mine: intotdeauna pus pe glume si iubit de toti elevii …intr-adevar un loc modest care se obtine cu multa munca dar o munca la care tot timpul coopereaza doi oameni: copilul si profesorul…va multumesc din inima pentru k mai mult decat o lectie de fizica ne-ati oferit o lectie de respect si de cum sa ne atingem idealurile …care de altfel listele arata k sunt foarte inalte.

Numele Trancau Radu poate fii substituit fara probleme de catre numele oricarui elev.Aceleasi ar fi fost cuvintele.

Astazi mi-am pus camasa neagra…si cravata cu veverite si m-am inclinat in fata lui . Doar pentru a-i darui 2 garoafe.